Descriere: Se gandea ca intalnirea lor romantica il va face sa simta vibratia culorilor in nuantele inflorite doar de ei doi..ca si cand petalele cautarilor in care amandoi vietuiesc s-ar imbratisa cu o arcuire inalta, intr-un curcubeu ce deschide lumea...o cupa de candoare...un caus de palma cu sperantele roditoare....Ce s-ar intampla daca intr-o zi mi-ai prinde gandul si eu asa imbratisat ti l-as saruta pe al tau, geana cu geana, icoana cu icoana...nu-i asa ca apoi timpul n-ar mai clipi o vreme de frica sa nu ne destrame sarutul..?.....Ma gandeam la tine din ce in ce mai mult..toata ziua, toate zilele, toate diminetile si inserarile. Imi imaginam ca sunt undeva in apropierea ta insa fara sa te pot striga, fara sa-mi pot face simtita prezenta....si-mi imaginam ca tu stii si intuiesti ca sunt acolo aproape. Uneori trecand milimetric pe langa aura mea, o faceai sa se imbete cu aromele tale primavaratice.... / ....Acum varatici, parguiti de aromele ce viseaza ploaia ne intoarcem acasa, pentru ca noi doi avem casa noastra cu turnurile de fides urcand in coapsele spiralate...Ne intoarcem acum prin toate imaginile zimtate de irisi asemeni unor muchii de planeta....
Si stand asa imbratisati in fiecare zi indiferent de distantele ce incearca sa ne desparta, ne ridicam mai sus decat trecerea timpului...
Apoi tu ai uitat de noi sau ai crezut ca eu am uitatat dar era doar acea asteptare a iubirii ce se intoarce acasa
Acum ai adieri de primavara gravate in privire............./
Ai irisii mai limpezi scaldati in zari de nemurire........./
Ai timpul rabdator oprit in crang sa te asculte............./
Ai visul tau si-al ei inmugurite de dorurile multe /
Nu stia daca marea o privea pe ea sau ea privea marea. El le admira pe amandoua. Era ca si cand valurile ar fi pornit din cele doua suflete in acelasi timp pentru a se intalni intr-un eter cu mijlocul prea inat, acolo imbratisandu-se si continuindu-si zborul asa unite si fericite deopotriva. Plecau atat de luminoase spre cele patru zari incat le ramaneau picaturile si stropii in urma intr-un siaj sclipitor. El era pregatit iar plutirea aceea albastra si inspumata il prindea ridicandu-l in conul tornadei cu perdele de alge si pesti. Apoi venise o alta toamna si mai era si zambetul ei pe care il simtea de departe si parca dintotdeauna, aproape inainte ca ea sa paseasca pe aleile acelea fosnitoare, o simtea ca pe o melodie compusa din mii de fotografii infiorate si hotarate sa opreasca timpul dupa bunul lor plac. Se gandea ca acele fotografii au puteri supranarturale si se imprima in tot ceea ce respira acum translucid si inalt. Se apleca si ridica frunza de de artar ce misca inca usor langa piciorul lui. Nervurile se reasezasera roscate respectand exact tesatura buzelor ei.
--
femeie
de lunga durata
normal(a)
Fecioara
1.80 metri
75 kg
negru
caprui
master
necasatorit(a)
nu
da
nu
nu consum deloc
spun mai tirziu
Ocupatie: Stabila
Hobby-uri: pictura, literatura, teatrul
Descriere: Se gandea ca intalnirea lor romantica il va face sa simta vibratia culorilor in nuantele inflorite doar de ei doi..ca si cand petalele cautarilor in care amandoi vietuiesc s-ar imbratisa cu o arcuire inalta, intr-un curcubeu ce deschide lumea...o cupa de candoare...un caus de palma cu sperantele roditoare....Ce s-ar intampla daca intr-o zi mi-ai prinde gandul si eu asa imbratisat ti l-as saruta pe al tau, geana cu geana, icoana cu icoana...nu-i asa ca apoi timpul n-ar mai clipi o vreme de frica sa nu ne destrame sarutul..?.....Ma gandeam la tine din ce in ce mai mult..toata ziua, toate zilele, toate diminetile si inserarile. Imi imaginam ca sunt undeva in apropierea ta insa fara sa te pot striga, fara sa-mi pot face simtita prezenta....si-mi imaginam ca tu stii si intuiesti ca sunt acolo aproape. Uneori trecand milimetric pe langa aura mea, o faceai sa se imbete cu aromele tale primavaratice.... / ....Acum varatici, parguiti de aromele ce viseaza ploaia ne intoarcem acasa, pentru ca noi doi avem casa noastra cu turnurile de fides urcand in coapsele spiralate...Ne intoarcem acum prin toate imaginile zimtate de irisi asemeni unor muchii de planeta....
Si stand asa imbratisati in fiecare zi indiferent de distantele ce incearca sa ne desparta, ne ridicam mai sus decat trecerea timpului...
Apoi tu ai uitat de noi sau ai crezut ca eu am uitatat dar era doar acea asteptare a iubirii ce se intoarce acasa
Acum ai adieri de primavara gravate in privire............./
Ai irisii mai limpezi scaldati in zari de nemurire........./
Ai timpul rabdator oprit in crang sa te asculte............./
Ai visul tau si-al ei inmugurite de dorurile multe /
Nu stia daca marea o privea pe ea sau ea privea marea. El le admira pe amandoua. Era ca si cand valurile ar fi pornit din cele doua suflete in acelasi timp pentru a se intalni intr-un eter cu mijlocul prea inat, acolo imbratisandu-se si continuindu-si zborul asa unite si fericite deopotriva. Plecau atat de luminoase spre cele patru zari incat le ramaneau picaturile si stropii in urma intr-un siaj sclipitor. El era pregatit iar plutirea aceea albastra si inspumata il prindea ridicandu-l in conul tornadei cu perdele de alge si pesti. Apoi venise o alta toamna si mai era si zambetul ei pe care il simtea de departe si parca dintotdeauna, aproape inainte ca ea sa paseasca pe aleile acelea fosnitoare, o simtea ca pe o melodie compusa din mii de fotografii infiorate si hotarate sa opreasca timpul dupa bunul lor plac. Se gandea ca acele fotografii au puteri supranarturale si se imprima in tot ceea ce respira acum translucid si inalt. Se apleca si ridica frunza de de artar ce misca inca usor langa piciorul lui. Nervurile se reasezasera roscate respectand exact tesatura buzelor ei.
--
Albume foto darulmeu
Pentru a vizualiza aceasta pagina trebuie sa fii conectat. Click aici pentru a intra in cont.
offline 
Trimite mesaj
Fa cu ochiul
Adauga la favoriti
Blocheaza
Reclama profil
